Ce este stomatita? Cauze, simptome, tratamentul bolii

Stomatita reprezintă inflamația mucoasei din cavitatea orală. Într-o formă sau alta, aproape fiecare persoană s-a confruntat cel puțin o dată în viață cu această problemă, inclusiv sugarii. Boala poate dura de la 4 zile până la 2 săptămâni, în funcție de stadiu și eficiența tratamentului. Există forme de stomatită care pot fi tratate eficient la domiciliu, însă nu toate. Dacă boala este lăsată să evolueze fără control, pot apărea complicații.

Cauzele apariției stomatitei și tipurile ei

Există mai multe tipuri de stomatită, diferențiate în principal după cauză:

• stomatita fungică — este provocată de ciuperca Candida albicans și este considerată contagioasă; cauza poate fi contactul cu o persoană bolnavă sau igiena orală insuficientă;
• stomatita aftoasă — apare pe fondul deficitului de vitamine și minerale, în special fier și vitamina B12;
• stomatita herpetică — este provocată de virusul herpes și este, de asemenea, contagioasă; cauza poate fi contactul cu pielea sau buzele unei persoane infectate;
• stomatita indusă de factori externi — inflamația mucoasei orale la adulți apare frecvent din cauza protezelor nepotrivite, a consumului frecvent de alcool și a fumatului;
• stomatita alergică — apare adesea după administrarea unor medicamente, mai ales în cantități mari;
• stomatita ca reacție la administrarea îndelungată de antibiotice — antibioticele distrug microorganismele benefice din cavitatea orală, iar aceasta rămâne neprotejată față de bacterii și virusuri.

Uneori, cauza stomatitei poate fi chiar o pastă de dinți de calitate slabă, ale cărei componente irită mucoasa orală.

Simptome

Fiecare tip de stomatită are semne comune, dar și particularități:

• de regulă, boala începe cu o roșeață ușoară;
• ulterior zonele afectate încep să usture, să doară și să provoace mâncărime;
• în formele avansate apar vezicule care se pot sparge;
• stomatita fungică se manifestă prin depozit alb caracteristic, mai ales la sugari;
• stomatita herpetică se exprimă prin erupții tipice pe buze, uneori extinse și dureroase;
• dacă boala nu este tratată, inflamația se poate extinde spre zona feței.

Uneori, stomatita poate fi unul dintre semnele altor boli, de exemplu diabetul zaharat.

IMPORTANT! Stomatita nu provoacă niciodată febră, creșterea tensiunii arteriale sau tulburări digestive. Aceste simptome indică o altă boală asociată, adesea mai gravă.

La sugari, stomatita se poate manifesta prin refuzul alimentației, plâns fără motiv, neliniște și agitație generală.

Tratament

Dacă boala este depistată în stadiu incipient, se pot folosi mijloace verificate la domiciliu. De exemplu, clătirea cavității orale câteva zile cu soluție de peroxid de hidrogen (disponibilă în farmacii). Peroxidul trebuie diluat cu apă în proporție de 1:5. Ajută și consumul regulat de iaurt proaspăt fără coloranți, deoarece contribuie la refacerea microflorei sănătoase. Interesant este că și consumul regulat de usturoi susține microflora și reduce încărcarea fungică și virală.

Înainte de a decide cu ce tratați stomatita, trebuie stabilită cauza. Dacă este legată de antibiotice, se poate obține ameliorare prin limitarea utilizării acestora. Dacă este o reacție alergică, eliminați alergenul și utilizați antihistaminice.

În cazurile de infecție virală sau fungică, se folosesc medicamente specifice: unguente antivirale și produse antifungice, precum miramistin sau hexoral.

Medicina tradițională recomandă clătirea gurii cu infuzii de gălbenele, sunătoare sau mușețel. Pentru protecția mucoasei se poate folosi ulei de cătină sau vaselină obișnuită. Sucul de aloe are și el efect dezinfectant bun în cavitatea orală.

Prevenție

Pentru a preveni apariția acestei boli, este util să respectați câteva reguli simple:

• respectați regulat igiena orală;
• nu abuzați de dulciuri și produse care conțin drojdii;
• nu folosiți antibiotice fără recomandarea medicului;
• reduceți fumatul și consumul de alcool.

Nu uitați de vizitele regulate la stomatolog — acestea permit adesea depistarea și prevenirea aproape tuturor bolilor posibile ale dinților și cavității orale.